Posted in clesti gradina, clesti legare vie, Uncategorized

Clestii ideali pentru prinderea si fixarea vitei de vie

Cand ai nevoie de clesti de gradina pe care sa te poti baza, noi am ales clestii de legat via LIG175, ce pot fi utilizati atat pentru legarea vitei de vie, cat si pentru alte plante sau diversi arbusti. Ideea este sa ai posibilitatea de a directiona lastarii viei asa cum iti doresti, astfel incat via sa fie rezistenta in fata vantului si sa creasca in mod sanatos.

cleste-legat-via-lig175-6602

Daca vrei sa ai posibilitatea de a lega via intr-un mod cat mai convenabil, iar cresterea lastarilor sa fie optima si foarte naturala, atunci ai neaparata nevoie de un cleste special conceput pentru aceasta activitate. Noi iti recomandam in primul rand clestii LIG175, impreuna cu capsele aferente, acestia avand si un magazin integrat de capse. Printr-o simpla actionare a manerului, cu o singura mana (in cealalta mana tinand lastarul cat mai aproape de cablu), lastarul va fi prins de cablu cu ajutorul acestor clesti.

 

Clestii de legat via LIG175 sunt utilizati pentru coarde sau lastari de vie care au un diametru intre 6 milimetri si 20 de milimetri si sunt produsi impreuna cu capsele aferente de catre compania suedeza Isaberg Rapid. Acesta companie, cu peste 30 de ani de experienta n domeniul viticulturii, este specializata in productia si distributia de capse de prindere de tip inel, care se folosesc pentru prinderea si  fixarea vitei de vie.

 

Tipurile de capse care se potrivesc perfect cu acest model de clesti sunt capsele Rapid C75 si C85, care pot fi din otel galvanizat sau din aluminiu. Cele in varianta din otel trebuie schimbate dupa un an, deci daca vrei capse rezistente de-a lungul mai multor ani, va trebui sa alegi capse din aluminiu. Poate pare suprinzator, dar aceste produse te vor ajuta nu doar sa castigi timp pretios, ci si sa economisesti mai multi bani si sa scapi de batai de cap.

 

Clestii LIG175 se diferentiaza fata de alti clesti de acest tip prin anumite avantaje. Au un pret excelent, sunt foarte usor de folosit si legarea viei se face rapid cu acesti clesti. Indiferent daca ai legat deja via sau nu, e bine intotdeauna sa ai la indemana uneltele potrivite, iar asta se aplica si in cazul folosirii cresltilor pentru legat via LIG175 impreuna cu seturile de capse potrivite. In magazinul online SancoGrup gasesti aceste produse. Intra pe site si vezi daca sunt la reducere!

Advertisements
Posted in clesti gradina, clesti legare vie, Uncategorized

De ce trebuie legata vita de vie

Care ar fi principalul motiv pentru care trebuie sa legam vita de vie sau alte plante? Raspunsul este simplu: pentru a obtine o recolta cat mai bogata si a ne sigura ca avem o cultura sanatoasa. Pentru legarea vitei de vie, e bine sa se foloseasca clesti de gradina, care sunt special conceputi pentru a eficientiza munca fermierilor, desi inca exista fermieri care leaga vita de vie sau alte plante manual. Munca aceasta este insa foarte obositoare, recomandat fiind sa folosim unor clesti de gradina, care sa ne faca munca mai usoara si mai eficienta.

 

 

Pentru fermieri, luna ianuarie nu este o luna de odihna, asa cum multi dintre noi am crede, ci este de fapt luna in care se lucreaza la pomii fructiferi si vita de vie. Lucrarile care se fac in aceasta luna au ca scop fertilizarea terenului si rodirea. Intr-o perioada in care ne confruntam de obicei cu temperaturi scazute. Trebuie sa fie controlate coardele vitei de vie.

 

In luna februarie, lucrarile din ianuarie continua. In aceasta perioada se leaga si se eticheteaza coardele. Legarea coardelor vitei de vie este necesar sa se face inainte de inmugurire, ca sa se poata preveni ceea ce se numeste scuturarea ochilor. Se pot folosi benzi colorate pentru a separa coardele. Cu ajutorul clestilor de legat via, efortul necesar acestei activitati realizata manual este redus chiar si de patru ori.

 

Prin legarea vitei de vie cu ajutorul clestilor de gradina si a capselor aferente, te poti asigura din timp ca via ta va fi sanatoasa, deci vei obtine o recolta asa cum te astepti.

 

Dupa ce trece iarna, incep lucrarile de primavara pentru vita de vie. Se face o inspectie generala a viei si a terenului aferent. In aceasta perioada se planteaza butasii pentru viile tinere, iar daca plantarea a avut loc in toamna trecuta, se inlocuiesc exemplare ce nu au supravietuit gerului iernii cu altele noi. Tot primavara se realizeaza taierea vitei de vie, o etapa foarte importanta pentru a avea o vie sanatoasa.

 

O alta etapa in care este recomandata legarea este luna mai, atunci cand lastarii ating o anumita lungime se pot lega si dirjia, iar aceasta se realizeaza cu ajutorul clestilor special conceputi in acest scop. Pentru o recolta bogata, via trebuie ingrijita corespunzator iar legarea coardelor si lastarilor este un proces obligatoriu in acest sens.

Posted in calendarul gradinarului, capsator gradina, cleste capsator, cleste garduri, cleste garduri de sarma, clesti gradina, gradina, gradinarit, SFATURI, Solutii pentru gradina

Calendarul gradinarului si clestii pentru gradina

CALENDARUL GRADINARULUI

FEBRUARIE

– Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.

– Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate – in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.

– si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.

MARTIE

– replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete)

– insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate)

– plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor

– plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.

– in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii

– se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete

– se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat

– se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie

– fertilizarea suplimentara cu azot

– dezgropatul si demusuroitul vitei de vie

– se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

– in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;

– pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.

APRILIE

– pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:

– radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;

– se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;

– de la mijlocul lunii incepe:

– plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;

– semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;

– semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;

– se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;

– plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;

– semanatul porumbului;

– semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;

– la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;

– Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;

– In livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.

MAI

– incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;

– inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.

– plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;

– rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.

IUNIE

– daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;

– pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;

– foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. in vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;

– este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;

– daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;

– intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;

– continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.

IULIE

– Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.

AUGUST

– grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;

– continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;

– strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;

– spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient;

– fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare;

– pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;

– continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;

– in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;

– incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri;

– nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie;

– daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;

– pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.

SEPTEMBRIE

– acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. Latomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. in medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se  freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. Lasalata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.

OCTOMBRIE

– se scot cartofii de toamna;

– morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita;

– se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;

– rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;

– se recolteaza varza si se pune la murat;

– se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;

– se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;

– se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;

– se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;

– Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam – ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;

– se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;

– se aduna porumbul care este copt;

– se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;

– pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom punefrunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.

NOIEMBRIE

– pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;

– sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;

– se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;

– zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;

– varza se recolteaza tot acum;

– toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se  afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

Despre clestii Rapid pentru gradina

Cleste gradinarit GP238

cleste-gradinarit-gp238
Cleste gradinarit GP238

Descriere:

Clestele pentru gradinarit GP238 este instrumentul perfect pentru fixarea plantelor, a ramurilor sau pentru atasarea plaselor.

  • Poate fi strans in trei pozitii diferite pentru a fixa plantele si pentru a nu le distruge.
  • Sistem de incarcare usor si rapid.
  • Functia de blocare pentru depozitare usoara.
cleste gradina, fixare plante, capsare plante, cleste gradina
Cleste gradinarit GP238
0393508_2
Cleste gradinarit GP238
rapid-gp238-3
Cleste gradinarit GP238

CLESTE GRADINARIT FP222

$_57

Descriere:

Cleste gradinarit compatibil cu capsele Rapid VR22 conceput pentru fixarea durabila si rezistenta a gardurilor de sarma.

Ciocanul de gradinarit FP222 este ideal pentru fixarea gardurilor de sarma. FP222 asigura rezultate sigure si fiabile atat pentru uz personal cat si profesional. Ciocanul are un maner ergonomic avand optinunea de blocare pentru o depozitare usoara. Ciocanul de gradinarit Rapid FP222 este compatibil cu capsele VR22.

FP222 In Action3 rapid-fp222-fence-pliers-and-100-vr22-hog-rings-kit_e